În ședința din data de 5 noiembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că, prin actul normativ criticat, orice operator de transport rutier de persoane poate solicita efectuarea unor servicii regulate la nivel interjudețean numai în privința rutelor care nu sunt deservite deja de operatorii care dețin licențe de traseu valabile până la data de 30 iunie 2023, respectiv, a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2024, prin noile autorizații de transport prevăzute de legea criticată. Această soluție legislativă exclude posibilitatea ca alți operatori de transport care nu aveau licențe de traseu valabile la data de 30 iunie 2023, să solicite autorizații de transport național de persoane pentru servicii regulate interjudețene pentru orice traseu interjudețean, în condițiile legii criticate.
Curtea a constatat că atribuirea serviciilor de transport rutier de persoane, prin servicii regulate, la nivel interjudețean, reglementată prin legea criticată, restricţionează și chiar înlătură concurenţa pe această piaţă relevantă prin stabilirea unor condiţii discriminatorii pentru operatorii care solicită pentru prima dată accesul pentru efectuarea de servicii regulate de transport rutier pe o anumită cursă de pe un traseu interjudețean. Totodată, Curtea a reținut că, fiind vorba de o piață reglementată, în care concurența se manifestă doar la momentul atribuirii curselor, prelungirea duratei programului de transport interjudețean prin măsuri neconcurențiale conduce, automat, la lipsa concurenței, blocând în mod nejustificat accesul pe piață al potențialilor operatori în domeniu. În plus, lipsa unui criteriu de atribuire concurențială a rutelor de traseu, precum criteriul tarifului de călătorie practicat pe traseu/km, care să aibă ponderea cea mai mare atunci când este acordată o exclusivitate pe un traseu, denaturează concurența pe această piață specifică a transporturilor rutiere și conduce la un monopol sui-generis, în favoarea operatorilor actuali care dețin licențe de traseu pentru cursele/traseele respective, ceea ce echivalează cu încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la economia de piață și la obligația statului de a asigura protecția concurenței loiale.
Totodată, Curtea a mai reținut că deținătorii actuali de licențe de traseu valabile până la data de 30 iunie 2023 sunt favorizați față de noii operatori și prin prelungirea, inițial până la data de 31 decembrie 2024 și ulterior, pentru o durată maximă de 3 ani, a autorizațiilor de transport, iar în lipsa stabilirii celui mai important criteriu de evaluare, cel al tarifului de călătorie, și a unor criterii tehnice și de calitate a mijloacelor de transport care să permită creșterea calității vieții și asigurarea unui nivel de trai decent (precum respectarea normelor de poluare sau de siguranță în trafic, gradul de confort al autovehiculelor – dotarea cu instalații de aer condiționat, vechimea maximă de 9 ani a autovehicului, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități ori transportul persoanelor aflate în localități izolate, fără acces la infrastructura feroviară etc.), este afectat însuși scopul legitim al Legii concurenței nr.21/1996 constând în protecția finală a consumatorilor, motiv pentru care aceste soluții legislative încalcă principiile constituționale ale egalității în drepturi, concurenței loiale și aduc atingere libertății economice și nivelului de trai, astfel cum sunt prevăzute în Constituție.
Prelungirea nejustificată a valabilităţii licenţelor de traseu/autorizațiilor de transport la nivel interjudețean conduce la distorsionarea mediului concurenţial, prin favorizarea operatorilor existenţi pe piaţă şi interzicerea accesului altor operatori care ar fi putut să efectueze aceste servicii în condiţii economice şi de calitate superioare.
*
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale
lorena.sandu@untrr.ro
