Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 10-11 octombrie 2024 are pe agendă aplicarea integrală a aquis-ului Schengen în Bulgaria și în România.

Miniștrii afacerilor interne din UE vor face un bilanț al situației generale a spațiului Schengen.
Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluțiile înregistrate, precum și amenințările și evoluțiile emergente din spațiul Schengen.
Miniștrii vor desfășura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului anual al Consiliului Schengen. În acest context, Consiliul UE va discuta prioritățile anuale, cu accent pe întărirea frontierelor externe ale UE.
De asemenea, președinția va prezenta situația aplicării acquis-ului Schengen în România și Bulgaria, după ce la 30 decembrie 2023, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România este nevoie de o altă decizie a Consiliului

Impactul economic al neaderării la Schengen cu frontierele terestre este enorm pentru România

Conform studiului UNTRR Piața Transporturilor Rutiere 2018-2030, transportatorii români sunt profund afectați de lipsa integrării complete în Schengen cu frontierele terestre.

România îndeplinește încă din 2011 toate criteriile tehnice necesare pentru aderarea la spațiul Schengen, dar procesul este amânat de 13 ani. În acest timp, sectorul transporturilor rutiere din România a pierdut aproximativ 19,1 miliarde de euro (2012-2023), din cauza timpilor lungi de așteptare la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. Potrivit studiului realizat de UNTRR, camioanele de marfă staționează în medie 23,5 milioane de ore anual la aceste frontiere, cu timpi de așteptare ce variază de la 30 de minute la 72 de ore. La frontiera cu Bulgaria, timpii uzuali de așteptare pentru transportatori variază între 20 și 30 de ore, ajungând chiar și la 3 zile. Pierderile anuale generate de neaderarea României la spațiul Schengen cu frontierele testre s-au ridicat la 2,55 miliarde de euro în 2023, iar în 2022 au fost de 2,41 miliarde în 2022. Aceste costuri includ nu doar cheltuielile suplimentare pentru transportatori, ci și veniturile pierdute din cauza întârzierilor​.

Aceste provocări și impactul semnificativ asupra economiei României subliniază necesitatea integrăriii rapide și complete a României în spațiul Schengen pentru a facilita libera circulație a transportatorilor români de mărfuri și persoane, precum și a pasagerilor acestora în Uniunea Europeană, la care România a aderat încă din 2007.

Pentru mai multe informații: roxana.ilie@untrr.ro